De ce unele județe au mai multe cazuri de Covid-19? În timp ce Clujul a înregistrat peste 2.000 de teste, județul Călărași a raportat doar 8 testări/ Cum explică Emil Boc?

Un factor care influențează numărul mai mare de îmbolnăviri din zonele aflate în scenariu roșu provine în urma unui număr mai mare de teste efectuate de autorități.

Cele mai multe din testele raportate au fost înregistrate în București, Timiș și Cluj

Dintre cele 36.181 de teste raportate sâmbătă de GCS la nivel național, o treime – adică 12.723 – au fost efectuate în București. Cele mai multe teste, după București, au fost efectuate în Timiș – 3151, Cluj – 2.831 și Iași – 2.030. Toate trei se află în scenariul roșu, pentru că au depășit incidența de 3 la mie în ultimele două săptămâni și suportă restricții dure, cum ar fi închiderea activităților care se desfășoară în spații închise, sau purtatul măștii peste tot.

La polul opus,  județul Călărași a efectuat doar 8 teste în ultima zi, iar Ialomița 9 teste. Sub 100 de teste au efectuat și județele Giurgiu (94), Prahova (85), Brăila (70), Dâmbovița (40). Toate se află în scenariul verde sau galben, cu restricții mai ușoare.

Conform G4Media, şase judeţe au prelucrat sub o sută de teste într-o zi, fapt care influenţează rata de incidenţă a infecţiilor COVID-19 raportate la mia de locuitori.

Bucureștiul, număr mare de teste Covid-19? Clujul a efectuat peste 2.000 de teste intr-o zi, in timp ce județul Călărași a efectuat doar 8 teste

O explicaţie pentru numărul mic de teste efectuate într-un judeţ este că în cazul Bucureştiului – unde se fac şi cele mai multe teste din ţară – se fac inclusiv teste pentru persoane care vin din judeţele învecinate.

Fostul primarul general, Gabriela Firea, spunea, în timpul mandatului, că Bucureştiul nu este focar de infecţie cu COVID-19, ea explicând faptul că 60% dintre pacienţii trataţi de spitalele din Capitală provin din alte judeţe.

Insa, Prefectura Cluj, care joi a publicat o analiză a ratei de pozitivare a testelor în mai multe judeţe, a raportat o incidență de 4,87, potrivit ultimului raport al GCS, de duminică.

Potrivit datelor prezentate, în judeţul Cluj s-au făcut miercuri 2.616 teste, fiind confirmate 371 de cazuri, ceea ce reprezintă o rată de pozitivare de 14,18%.

Cum explică Emil Boc numărul mare de teste efectuate?

”Noi testăm mai mult de 5 – 6 ori decât alte județe, dar suntem puși cap de afiș ca număr de cazuri.  prin faptul că testăm mai mult însemană că izolăm mai repede cazurile și vom ieși mai repede din această criză.

Spun numai că acest procent ridicat se datorează capacității noastre de testare. Avem patru spitale și cel mai performant spital COVID din România, cu 98% vindecare”, a precizat Emil Boc. 

Prefectul județului Cluj, Mircea Abrudean, a declarat pentru Știrile Pro TV că principala cauză pentru care Clujul are o incidență atât de mare este faptul că se efectuează foarte multe teste.

”Pentru că vă dau un exemplu foarte simplu, dacă noi nu mai testăm o zi la Cluj, incidența scade cu 0,3 la mie. Deci lucrurile sunt cât se poate de simple statistic matematic.” – a spus prefectul.

Județ apropiat Clujului, Brașovul a înregistrat 734 de teste Covid-19 în 24 de ore

În judeţul Braşov, rata de pozitivare este 28,47%. Miercuri s-au făcut 734 de teste şi s-au confirmat 209 cazuri. În statistica GCS de joi, judeţul Braşov areo incidenţă cumulată de 2,61 cazuri la mia de locuitori.

Judeţul Maramureş are cea mai mare rată de pozitivare, potrivit analizei Prefecturii Cluj, respectiv 46,94%, deşi în statistica de joi a GCS judeţul are o incidenţă cumulată în ultimele 14 zile de doar 2,53 cazuri la mia de locuitori.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, dacă i se pare corect ca unele măsuri de restricţionare a activităţilor să fie luate în funcţie de incidenţa cumulată din ultimele 14 zile, având în vedere că unele judeţe prelucrează zilnic mii de teste, în timp ce altele doar câteva zeci.

 ”Este un sistem care a fost elaborat de experţi recunoscuţi de la noi şi care se bazează pe criterii obiective. Sigur, putem să ne întrebăm cât de perfect este sistemul. Cred că nu există nici un sistem perfect în pandemie, însă, până în momentul de faţă se vede că aceste criterii au reflectat destul de acurat realitatea din teren. Dar am preluat întrebarea dumneavoastră şi o voi da mai departe la grupul de experţi”.